TRUE/FALSE

     1.   Marketingul influenteaza puternic decizia de cumparare a serviciilor comparativ cu decizia de achizitionare a bunurilor:

ANS:  F                    PTS:   1

     2.   Se poate afirma ca, decizia  de a schimba conceptul de beneficiu intr-o companie de servicii are un impact mai mic decat in cazul  unei companii de bunuri materiale.

ANS:  F                    PTS:   1

     3.   Intangibilitatea serviciilor influenteaza intr-un grad scazut perceperea riscului de catre consumatorii serviciilor.

ANS:  F                    PTS:   1

     4.   Este adevarata sau falsa afirmaþia - curentele americane s-au afirmat prin lucrarile unor specialisti din domeniul bunurilor (Ph. Kotler, W.J. Stanton, O.C. Ferrell, W. Pride etc.), care, sumar dar suficient de consistent, au evidentiat unele particularitati ale aplicarii in domeniul serviciilor.

ANS:  T                    PTS:   1

     5.   Este adevarata sau falsa afirmatia – un serviciu este o activitate sau un grup de activitati mai mult sau mai putin tangibile, care au de obicei loc in momentul interacþiunii dintre cumparator si prestator.

ANS:  T                    PTS:   1

     6.   Functiile ce revin macromediului pot fi clasificate in functii traditionale si functii sociale.

ANS:  T                    PTS:   1

     7.   Este adevarata sau falsa afirmatia potrivit careia  in categoria functiilor  traditionale ale macromediului intalnim

- functia schimbului,

- functia distributiei fizice,

- functia de sprijin

ANS:  T                    PTS:   1

     8.   Este adevarata sau falsa afitmatia potrivit careia  in categoria functiilor  traditionale ale micromediului intalnim

- estimarea potentialului companiei,

- planificarea si programarea  efortului de marketing,

- organizarea si conducerea activitatii de marketing,

- evaluarea si adoptarea efortului de marketing,

ANS:  T                    PTS:   1

     9.   Pozitia geografica si momentul intrarii pe piata asigura firmei prestatoare de servicii un dezavantaj competitiv.

ANS:  F                    PTS:   1

   10.   Cladirile nu sunt elemente de baza ale suportului fizic necesar prestarii a numeroase servicii.

ANS:  F                    PTS:   1

   11.   Echipamentele  nu reprezinta elemente esentiale ale suportului fizic prin care se realizeaza prestaþiile in cazul serviciilor bazate pe echipamente.

ANS:  F                    PTS:   1

   12.   Terenul are o importanta redusa, conferita de caracterul rigid al ofertei si de necesitatea pozitionarii acesteia in functie de localizarea si migratia cererii.

ANS:  F                    PTS:   1

   13.   Cererea are variabilitate in timp, iar din punct de vedere geografic, ea are un pronuntat caracter local, zonal, intern sau international.

ANS:  T                    PTS:   1

   14.   Oferta de servicii nu exprima productia de servicii din cadrul pietei acestora.

ANS:  F                    PTS:   1

   15.   Pentru anumite servicii (sanatate, culturale, invatamant, transport local etc.), aria geografica este limitata, piata este de regula locala, foarte rar zonala si numai prin exceptie nationala si internationala.

ANS:  T                    PTS:   1

   16.   Se poate afirma ca, in servicii, raportul cerere-oferta se afla intr-un permanent echilibru.

ANS:  F                    PTS:   1

   17.   In general, conceptul de cultura cuprinde mai multe aspecte si anume:

• Sistemul de valori conform caruia conducerea companiei evalueaza si recompenseaza personalul;

• Reglementarile si normele care sustin strategiile, tacticile si alte activitati ale companiei,

• Modul in care personalul companiei intelege si insuseste sistemul de valori si exigentele companiei”.

ANS:  T                    PTS:   1

   18.   „Cultura organizationala este formata din totalitatea strategiilor, tehnicilor si modalitatilor prin care conducerea unei companii transmite angajatilor regulile, normele si sistemul de valori, pe care doreste sa le implementeze”.

ANS:  T                    PTS:   1

   19.   Succesul unei companii de servicii  nu este datorat personalului angajat:  a celui din „linia intai” – ce materializeaza efectiv „SERVICIUL” si a celui din „spatele cortinei” – care asigura buna desfasurare prestatiilor de servicii, contribuind si la crearea imaginii companiei.

ANS:  F                    PTS:   1

   20.   Personalul nu  poate „tangibiliza” serviciul, si nici reduce riscul variabilitatii serviciilor.

ANS:  F                    PTS:   1

   21.   Segmentarea pietei incepe cu macrosegmentarea etapa in care firma idetifica piata pe care isi va desfasura activitatea, si este urmata de microsegmentarea cand sunt identificate segmentele existente deja pe acea piata (criterii; varsta, sex, starea civila, etnia, nivelul de instruire, ocupatia, stilul de viata, obiceiuri etc.).

ANS:  T                    PTS:   1

   22.   Obiectivele generale, determinate de locul si rolul distributiei, sunt:

-  minizarea profitului prin sporirea venitului si reducerea costurilor,

-  reducerea decalajului dintre serviciul prestat si cel livrat.

ANS:  F                    PTS:   1

   23.   Strategia nisei nu trebuie sa tina seama de faptul ca piata sa are anumite caracteristici.

ANS:  F                    PTS:   1

   24.   Pozitionarea reflecta practic modalitatea in care o anumita marca de serviciu se reflecta in mintea consumatorilor in raport cu marcile concurente .

ANS:  T                    PTS:   1

   25.   Este adevarat sau nu faptul ca  piata omogena a serviciilor – este piata unde sunt diferente semnificative intre cerere si oferta si prin urmare consumatorii sunt abordati prin aceleasi optiuni privind mixul de marketing,

ANS:  F                    PTS:   1

   26.   Piata serviciilor complet eterogena – este piata unde fiecare consumator potential este considerat ca  nu are nevoi diferite de ale celorlalti, ceea ce impune o abordare distincta de marketing  al serviciilor pentru satisfacerea nevoii fiecarui client.

ANS:  F                    PTS:   1

   27.   Piata eterogena din servicii – este piata unde, desi exista diferente intre consumatori, acestea pot fi grupate in functie de anumite caracteristici, in grupuri eterogene ce sunt abordate in mod specific.

ANS:  F                    PTS:   1

   28.   Deciziile de importanta  strategica din domeniul marketingului serviciilor pentru companii se adopta la nivel inferior.

ANS:  F                    PTS:   1

   29.   Deciziile curente trebuie sa fie centralizate catre zona de interacþiune consumator-prestator.

ANS:  F                    PTS:   1

   30.   Sistemul  de recompensare trebuie sa aiba la baza prestarea unui serviciu de calitate inferioara.

ANS:  F                    PTS:   1

   31.   Modelul  - servuction – cuprinde partea invizibila a organizatiei si consumatorii.

ANS:  F                    PTS:   1

   32.   Standardizarea, uniformizarea si controlul serviciilor sunt uºor de evaluat.

ANS:  F                    PTS:   1

   33.   Forta de vanzare actioneaza independent de restul compartimentelor si are rolul de a vinde serviciile  companiei consumatorilor potentiali.

ANS:  T                    PTS:   1

   34.   Satisfactia resimtita de client ante si post cumparare a serviciilor va conduce la o relatie profitabila companiei pe termen scurt.

ANS:  F                    PTS:   1

   35.   Cererea de servicii  exprima nevoia, in cadrul pietei, reflectand deci caracteristicile acesteia.

ANS:  T                    PTS:   1

   36.   Este aevarat sau fals afirmatia potrivit careia in cadrul tehnicilor si conceptelor comune serviciilor si bunurilor se pot distinge: cercetarile de marketing, politicile de marketing, marketingul-mix (ideea de mixaj .

ANS:  F                    PTS:   1

   37.   Datorita dinamicii atat de puternice a acestui sector, numerosi economisti denumesc secolul al XX-lea „secolul bunurilor”.

ANS:  F                    PTS:   1

   38.   Detinerea unor informatii fundamentale despre segmentele de clienti impreuna cu oferirea unor servicii de calitate duce la pastrarea pe termen lung a relatiei cu acesti clienti.

ANS:  T                    PTS:   1

   39.   Strategiile marketingului relational se refera la :

-pastrarea calitatii serviciilor

-segmentarea si pozitionarea pe piata, alegerea si definirea publicului tinta

-monitorizarea relatiei cu clientii in timp

ANS:  T                    PTS:   1

   40.   Obiectivele marketingului relational pot fi corelate cu piramida clientilor,ce reprezinta evolutia acestora.

ANS:  T                    PTS:   1

   41.   Deciziile luate in ceea ce priveste procesul de evaluare a eficientei firmei pe piata intra in sfera marketingului  : conceperea si adaptarea unor stategii anticoncurentiale adecvate , de natura sa imbunatateasca pozitia ocupata de firma si serviciile sale , nefiind exclusa si o eventuala repozitionare.

ANS:  T                    PTS:   1

   42.   Ancheta de satisfactie permite firmei: sa se pozitioneze in raport cu concurenta referitor la perceperea calitatii de catre proprii clienti, dar si ai concurentei; sa precizeze dificultatile intampinate de consumatori; sa se diagnosticheze cauzele ,, interne” responsabile de insatisfactia clientilor; sa testeze eficacitatea programelor de imbunatatire a calitatii; sa conceapa un indicator de performanta.

ANS:  T                    PTS:   1

   43.   Metoda incidentului critic consta in culegerea de informatii cu ajutorul interviurilor individuale asupra clientilor limitate la evenimentele pozitive sau negative in cadrul utilizarii serviciului.

ANS:  T                    PTS:   1

   44.   Standardul ISO 9000/2000, in care se prezinta terminologia calitatii, defineste calitatea ca o multime de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu, care ii confera capacitatea de a satisface exigentele explicite cat si pe cele implicite

ANS:  T                    PTS:   1

   45.   Indicatorii utilizati pe ramuri ale serviciilor sunt numarul de unitati (comerciale,invatamant, sanatate, biblioteci, muzee, teatre, stadioane etc.) la 1000 de locuitori; numarul de locuitori ce revin la un pat de spital si la un medic si numarul de studenti la 100.000 de locuitori; timpul necesar pentru efectuarea cumparaturilor, timpul cheltuit de populatie pt transport etc.

ANS:  T                    PTS:   1

   46.   Rata de rentabilitate minima:

 r = P/I * 100

Unde : P = profit estimat

I = volumul investitiei

ANS:  T                    PTS:   1

   47.   Profitul actualizat Pa=I+ P1/1+a +P2/(1+a)² +Pn/(1+a)¨

Unde: I = volumul investitiei

P1...n = profitul anual

A = taxa (rata) de actualizare

ANS:  T                    PTS:   1

   48.   Durata (termenul) de recuperare este perioada in care intreprinzatorul isi recupereaza volumul initial al investitiei si se calculeaza ca un raport intre volumul/investitia initiala (I) si profitul anual estimat a se realiza prin punerea in functie a investitiei.

Tr =  I/Panual, 

Unde:  Tr  = termenul de recuperare

I = volumul investitiei

P = profitul

ANS:  T                    PTS:   1

   49.   Eficienta utilizarii factorilor de productie exprima nivelul productiei pe unitatea de factor de productie consumat, evidentiind productivitatea partiala sau totala a factorilor de productie. De obicei, se calculeaza productivitatea medie a factorilor de productie. 

W=Q/X, Q=productia

 X=consumul de factori de productie,

ANS:  T                    PTS:   1

   50.   Nivelul relativ al costurilor exprima cheltuielile la 100 sau 1000 lei cifra de afaceri, evidentiind consumul de resurse in raport cu rezultatele economice obtinute.

n=?ch/CA *100

ANS:  T                    PTS:   1

   51.   Nivelul costurilor in expresie absoluta se refera la suma totala a cheltuielilor, adica cheltuielile directe ce se pot regasi si repartiza direct pe produse, activitati sau subunitati si cheltuielile indirecte cu amortizarea, administrativ-gospodaresti, generale ale intreprinderii etc.

ANS:  T                    PTS:   1

   52.   Rata rentabilitatii financiare apare in urma raportului dintre rezultat si capitalurile proprii(K) sau capitalurile permanenteKp).

Rf=R/K*100 sau Rf=R/Kp*100

ANS:  T                    PTS:   1

   53.   Rata rentabilitatii comerciale obtinuta ca un raport intre rezultat(R- profit sau pierdere) si cifra de afaceri sau productia realizata (Q).

Rc=R/CA*100 sau Rc=R/Q*100

ANS:  T                    PTS:   1

   54.   Termenul de productivitate in sens general se exprima ca raport intre productia obtinuta intr-o activitate si factorii implicati in realizarea ei. Adica:

W=P/F, unde W= productivitatea,

P=productia evaluata ca volum in unitati fizice sau valorice

F=factorul(factorii) de productie utilizati in unitati fizice sau valorice.

ANS:  T                    PTS:   1

   55.   Scopul final al marketingului intern este formarea unei culturi de marketing in randul personalului, astfel incat angajaţii sa doreasca şi sa creeze consumatori fideli companiei, sa atraga noi clienti si sa-i fidelizeze.

ANS:  T                    PTS:   1

   56.   Perceptia costului de catre consumatori este diferita de rolul pe care i-l atribuie prestatorul, din cel puţin 3 motive: cunostintele clientului despre pret, rolul costurilor non-monetare (sacrificiile facute de clienti pentru achizitionarea unui serviciu) ti pretul ca indicator al calitatii serviciului.

ANS:  T                    PTS:   1

   57.   Concurenta se inscrie in randul conditiilor fundamentarii politicii de prêt deoarece, in cazul a numeroase categorii de servicii, prin rolul si legatura pretului cu produsul, acesta constituie in singurul element de diferentiere in raport cu concurenţii.

ANS:  T                    PTS:   1

   58.   Cererea se constituie ca o condiţie a adoptarii politicii de preţ in doua ipostaze: prin solvabilitate şi elasticitate (afecteaza nivelul preţului) şi prin variaţie temporal.

ANS:  T                    PTS:   1

   59.   Obiectivele generale, determinate de locul şi rolul distributiei, sunt: maximizarea profitului prin sporirea venitului si reducerea costurilor, reducerea decalajului dintre serviciul prestat si cel livrat.

ANS:  T                    PTS:   1

   60.   Specific serviciilor este aparitia a doua noi suporturi ale mesajului promotional, si anume personalul de contact si elementele fizice ale sistemului de prestatie, care se adauga la mediile traditionale de comunicatie.

ANS:  T                    PTS:   1

   61.   Importanţa personalului in domeniul marketingului serviciilor este data de includerea lui, de catre numeroşi specialişti de marketing, printre elementele marketingului mix deoarece aceştia  reprezinta, de cele mai multe ori, serviciul, ei reprezinta campania, in faţa consumatorului.

ANS:  T                    PTS:   1

   62.   Personalul este cel ce poate tangibiliza serviciul, si reduce riscul variabilitatii serviciilor, contribuind in mod direct la  fidelizarea consumatorilor.

ANS:  T                    PTS:   1

   63.   Distributia serviciilor ia in considerare comportamentul consumatorului de servicii mai ales prin amplasarea si individualizarea acestora.

ANS:  T                    PTS:   1

   64.   Promovarea trebuie sa ajute consumatorul sa inteleaga cat mai exact continutul ofertei potentiale posibilitatile prestatorilor si evaluarea alternativelor, lucru realizat prin strategii specifice care au la baza concepte precum: imagini interactive (verbale si picturale) si in miscare – asocierea numelui cu simboluri, utilizarea de metafore, dramatizari (filme).

ANS:  T                    PTS:   1

   65.   Intangibilitatea serviciilor are drept consecinta pentru marketing faptul ca acestea nu pot fi depozitate si nu pot fi  protejate.

ANS:  T                    PTS:   1

   66.   La cumpararea serviciilor se observa prezenta prestatorului, implicarea consumatorului iar riscul  este mare.

ANS:  T                    PTS:   1

   67.   Clasificarea serviciilor in functie de frecventa livrarii si forma relatiei prestator – client cuprinde sericii cu livrare continua, discontinua si livrare periodica.

ANS:  T                    PTS:   1

   68.   Tipul relatiei care se stabileste intre compania prestatoare si consumator este analizat in corelatie cu perioada in care se desfasoara prestarea serviciului.

ANS:  T                    PTS:   1

   69.   Prestatorii de servicii cu care consumatorii intra in contact indeplinesc principalul rol de  personal de vanzare.

ANS:  T                    PTS:   1

   70.   In cazul bunurilor materiale accentul se pune pe redarea tangibilului in imagini abstracte, in domeniul serviciilor se depun eforturi pentru  vizualizarea intangibilului.

ANS:  T                    PTS:   1

   71.   Preţul este abordat ca element formativ al imaginii si calitatii si totodata ca atribut in formarea atitudinii consumatorilor de servicii.

ANS:  T                    PTS:   1

   72.   Obiectivul asigurarii firmei cu personal de inalta calificare este atins prin promovarea si intretinerea unui sistem de relatii moderne, denumite in mod sugestiv relatii de parteneriat.

ANS:  T                    PTS:   1

   73.   Pentru buna derulare a prestatiilor de servicii, societatile trebuie sa dispuna de un mediu intern ale carui principale  componente sunt: terenul, cladirile, echipamentele si personalul.

ANS:  T                    PTS:   1

   74.   Mijloacele de actiune care urmaresc obtinerea unui avantaj competitiv sunt: diferentierea, calitatea si productivitatea.

ANS:  T                    PTS:   1

   75.   Practic, rigiditatea ofertei si modul specific in care se realizeaza contactul cu clientii confera concurentei trasaturi imperfecte mult mai pronuntate decat in cazul marfurilor.

ANS:  T                    PTS:   1

   76.   Diferentierea  distributiei se asigura prin intermediul personalului de contact, prin ambianta si sistemul de livrare.

ANS:  T                    PTS:   1

   77.   Diferentierea imaginii serviciilor are la baza efortul de tangibilizare.

ANS:  T                    PTS:   1

   78.   Pozitionarea  pe piata  reflecta  modalitatea in care o anumita marca de serviciu se reflecta in mintea consumatorilor in raport cu marcile concurente.

ANS:  T                    PTS:   1

   79.   Dintre relatiile firmei de servicii cu mediul extern se detaseaza relatiile de piata (cu clientii), de concurenta (cu concurentii) si de parteneriat.

ANS:  T                    PTS:   1

   80.   Se poate afirma ca, in servicii, raportul cerere-oferta se afla intr-un permanent dezechilibru.

ANS:  T                    PTS:   1

   81.   Factorii care influenteaza  comportamentul consumatorului de servicii sunt direct observabili (factori specifici de marketing, factori situationali, influente de natura endogena si exogena), accidentali si situationali (catastrofe).

ANS:  T                    PTS:   1

   82.   O serie de autori apartinand curentului american de marketing al serviciilor formuleaza obiectivul fundamental al marketingului serviciilor exprimat de necesitatea imbunatatirii permanente a calitatii serviciilor, iar mai apoi definesc caile de actiune vizand doua directii: serviciile promise si serviciile percepute.

ANS:  T                    PTS:   1

   83.   Particularitatile comportamentului consumatorului se regasesc in activitatile desfasurate de catre firma, afectand mai ales politicile de produs si de promovare.

ANS:  T                    PTS:   1

COMPLETION (15 intrebari)
1. Comportamentul de cumparare se defineste ca totalitatea actelor, atitudinilor si
deciziilor cumparatorului, privind utilizarea unei parti din veniturile sale pentru
cumpararea de ..........
ANS: servicii
2. Comportamentul .................. este dinamic, in continua schimbare si evolutie.
ANS: consumatorului
3. ..................este orice persoana care se deplaseaz pe o durat de cel putin 24 ore, întro
alt tar diferit de cea în care se afl domiciliul su permanent.
ANS: Turistul
4. Comportamentul de ..................... se defineste ca totalitatea actelor, atitudinilor si
deciziilor cumparatorului, privind utilizarea unei parti din veniturile sale pentru
cumpararea de servicii.
ANS: cumparare
5. ................... turistica are un grad înalt de mobilitate, ce impune satisfacerea nevoii prin
migrarea turistului pân în zona de existen
 a produsului turistic.
ANS: Cererea
6. Prin canale de distributie in turism se întelege lantul de ................. prin care produsul
turistic ajunge la cumprtorul final (turist) prin procesul de vânzare cumparare.
ANS: agentii de turism
7. O politica atent definita in recrutarea, selectia si angajarea personalului se poate face
pe principiul vest- european ce admite ............................, ceea ce poate afecta
imaginea companiei implicand o perceptie mai ridicata a variabilitatii serviciilor
ANS: mobilitatea personalului
8. Obiectivele ................ ale strategiei de personal, de natura tactica si administrativa, au
in vedere activitatile vizand conducerea zilnica a grupurilor de munca.
ANS: operationale
9. ................... si adaptarea pot fi realizate simultan in cazul serviciilor.
ANS: Standardizarea
10. Strategia de personal orientata valoric: se bazeaza pe respectarea intereselor si
aspiratiilor personalului in paralel cu utilizarea corespunzatoare a ............... acestuia.
ANS: potentialului
11. Companiile aeriene se implica in ......................... vacan
elor turistice.
ANS: comercializarea
12. In noua societate ....................., capitalul uman inlocuieste capitalul financiar ca resursa
strategica.
ANS: informationala
13. In domeniul .........................., la nivelul managementului superior pot fi create
compartimente de marketing, servicii cu clientii, ori relatii preferentiale, care sunt incluse
in marketingul intern firmei.
ANS: financiar-bancar
14. ................. este varianta mai rar intalnita in domeniul serviciilor financiare,de creare de
noi servicii
ANS: Inovarea
15. ..................................de transport face parte din oferta serviciilor de transport.
ANS: Infrastructura

MULTIPLE CHOICE (134 intrebari)
1. Agentiile sunt intermediari in transportul de :
a. calatori b. marfuri
ANS: A
2. Alcatuiesc grupa serviciilor social - culturale suplimentare:
a. cercetarea stiintifica (fundamentala
si aplicativa ),
c. prestarea unor servicii in cadrul
practicii studentilor
b. activitati de microproductie si
comerciale,
d. nicio varianta
ANS: D
3. ANPC protejeaza pe toti consumatorii, amendand prestatorii care inseala clientii cu
produse sau servicii:
a. prin legea 363/2007
c. .210/2006
b. 366/2007
ANS: A
4. Aprecierea si comportarea in utilizare a “ produselor “ realizate in domeniul educatiei se
exprima prin indicatorul:
a. productia vanduta si incasata
c. rata interna de rentabilitate
b. ponderea absolventilor angajati de
catre agentii economici
d. cota de piata a institutiei
educationale
ANS: B
5. Atât în privin
a practicrii sportului, cât i a participrii la ac
iuni culturale i sportive
criteriul de segmentare cel mai puternic este
a. familia c. varsta
b. veniturile
ANS: C
6. Brand-ul unei companii se manifesta prin:
a. nivelul produsului sau serviciului
apartinand companiei
c. comportamentul angajatilor si
reprezentantilor
companiei/produsului/serviciului cu
clientii, subalternii sau sefii
b. ambientul si comunicare
d. comportamentul angajatilor si
reprezentantilor
companiei/produsului/serviciului cu
clientii, subalternii sau sefii
ANS: A
7. Canalul de distributie folosit in sectorul financiar bancar, in varianta moderna, este de
tipul:
a. Producator-Consumator (R-C)
c. P-I-I-C
b. Producator-Intermediar-
Consumator (P-I-C)
d. Producator (P)
ANS: B
8. Care mediu este factorul cel mai amenin
at de „invazia” turitilor?
a. socio-cultural
c. economic
b. natural
ANS: B
9. Care sunt activitatile de distributie fizica:
a. transport c. stocare
b. depozitare d. toate
ANS: D
10. Care sunt cele mai utilizate instrumente ce alctuiesc mixul promo
ional in turism?
a. reclama, promovarea vânzrilor,
vânzri personale, comunicare
direct
b. promovarea vânzrilor, rela
iile
publice, publicitatea
ANS: B
11. Care sunt factorii modelatori ai culturii organizationale:
aS.t ilstilul de conducere, nivelul de
formalism, structura de organizare
cs.ta standardele si obiectivle angajatilor
bin.s instruirea, recunoasterea si
recompensarea personalului
ANS: A
12. Care sunt stimulii de marketing ai comportamentului consumatorului:
a. Produsul,Pretul,Plasamentul
(locul),Promovarea
c. Recunoasterea
problemei,Cautarea
informatiei,Evaluarea
variantelor,Decizia de cumparare
b. Economici,Politici,Culturali,Tehnolo
gici
d. Alegerea produsului,Alegerea
marcii,Alegerea
distribuitorului,Alegerea
momentului cumpararii,Alegerea
cantitatii cumparat
ANS: A
13. Cea mai mare influenta în ceea ce priveste decizia de utilizare a serviciilor bancare o au
familia si grupurile de referinta, în special când se pune problema selectarii institutiei
bancare. Acestia fac parte din categoria factorilor:
a. psihologici
c. personali
b. sociali
d. culturali
ANS: B
14. Cercetarea de piata, transporturile si asigurarile fac parte din categoria:
a. servicii pure, standardizate, cu
grad ridicat de contact,
b. servicii pure, standardizate, cu
grad scazut de contact,
ANS: A
15. Cererea de servicii financiare are un grad de elasticitate :
a. ridicat,
c. este inelastica
b. scazut
ANS: A
16. Cererea de transport de calatori depinde de:
a. gradul de inzestrare cu mijloace de
transport
c. dimensiunile si componenta familiei
b. factorii psihologici,sociologici,
sezonieri, naturali, climaterici
d. toate
ANS: D
17. Cererea de transport de calatori depinde de:
a. nivelul veniturilor banesti
c. nivelul preturilor si al tarifelor
b. oferta de mijloace de transport
d. toate
ANS: D
18. Cine stabilete politica în domeniul transporturilor la nivel na
ional?
a. firma de transport
b. ministerul
ANS: B
19. Comportamentul de consum al consumatorului de servicii turistice reprezint elementul
determinant al marketingului extern firmei, fiind definit de
a. acte, atitudini i decizii luate de
client în timpul consumului, ele
putându-se sintetiza în exprimarea,
sub form de cerere, a unor nevoi
generate de consumul serviciului
turistic, solicitarea, dac este cazul,
de informa
ii suplimentare legate
de alegerea impus de derularea
procesului de presta
ie i a
consumului propriu-zis, evaluarea
mental a variantelor oferite,
stabilirea unor reguli de decizie
strict determinate de fiecare
situa
ie în parte, evaluarea
permanent a fiecrui proces,
precum i evaluarea
postachizi
ionare a serviciului
turistic.
b. totalitatea actelor, atitudinilor i
deciziilor cumprtorului privind
utilizarea unei pr
i din veniturile
sale pentru achizi
ionarea de
servicii turistice
ANS: A
20. Condi
iile de trecere a frontierelor na
ionale, facilit
i ce vizeaz documentele i viza de
intrare sau de ieire din
ar, bunurile aduse sau duse de turiti, controlul la vam,
taxele i alte obliga
ii pe care turitii le au în
rile de destina
ie sunt facilitati utilizate de
tehnici ale :
a. promovarii vânzrilor,
c. publicitatii
b. rela
iilor publice,
ANS: A
21. Conducerea operativ a catedrei facultatii revine:
a. sefului de catedra b. decanului
ANS: A
22. Comportamentul de cumprare al consumatorului de servicii turistice reprezint
elementul determinant al marketingului extern firmei, fiind definit de
a. acte, atitudini i decizii luate de
client în timpul consumului, ele
putându-se sintetiza în exprimarea,
sub form de cerere, a unor nevoi
generate de consumul serviciului
turistic, solicitarea, dac este cazul,
de informa
ii suplimentare legate
de alegerea impus de derularea
procesului de presta
ie i a
consumului propriu-zis, evaluarea
mental a variantelor oferite,
stabilirea unor reguli de decizie
strict determinate de fiecare
situa
ie în parte, evaluarea
permanent a fiecrui proces,
precum i evaluarea
postachizi
ionare a serviciului
turistic.
b. totalitatea actelor, atitudinilor i
deciziilor cumprtorului privind
utilizarea unei pr
i din veniturile
sale pentru achizi
ionarea de
servicii turistice
ANS: B
23. Conceptul de cultura organizationala se refera la:
fao.r formarea unor echipe de lucru
potrivit principiilor de munca in grup
cS.t astandarde colective de gandire ,
atitudini, valori, convingeri, norme
si obiceiuri care exista intr-o
organizatie
bop. o plitica atent definita in recrutarea,
selectia si angajarea personalului
ANS: C
24. Consumatorii neconditionali sunt cei care:
a. frecventeaza activitatea culturala
indiferent de locul si structura
ofertei
c. nonconsumatorii
b. adopta un comportament activ
numai daca sunt indeplinite
anumite conditii
ANS: A
25. Consumatorii potentiali
a. frecventeaza activitatea culturala
indiferent de locul si structura
ofertei
c. sunt nonconsumatorii
b. adopta un comportament activ
numai daca sunt indeplinite
anumite conditii
ANS: B
26. Consumatorii se angajeaza intr-un comportament de cumparare complex atunci cand:
a. cand exista un grad scazut de
implicare al cumparatorului in
serviciul primit si diferente minore
intre servicii (marci)
c. se simt extrem de implicati in
achizitia respectiva si vad diferente
semnificative intre marci
b. cand exista un grad ridicat de
implicare datorat faptului ca
achizitia este costisitoare, nu are
loc frecvent, este riscanta si atunci
cand clientul nu sesizeaza
diferentele prea mari intre marci.
d. cand exista diferente semnificative
intre marci si grad scazut de
implicare
ANS: C
27. Consumatorii se angajeaza intr-un comportament de cumparare orientat spre reducerea
disonantei atunci cand:
a. and exista un grad scazut de
implicare al cumparatorului in
serviciul primit si diferente minore
intre servicii (marci)
c. se simt extrem de implicati in
achizitia respectiva si vad diferente
semnificative intre marci
b. cand exista un grad ridicat de
implicare datorat faptului ca
achizitia este costisitoare, nu are
loc frecvent, este riscanta si atunci
cand clientul nu sesizeaza
diferentele prea mari intre marci.
d. cand exista diferente semnificative
intre marci si grad scazut de
implicare
ANS: B
28. Consumatorii se angajeaza intr-un comportament de cumparare orientat spre varietate
atunci cand:
a. cand exista un grad scazut de
implicare al cumparatorului in
serviciul primit si diferente minore
intre servicii (marci)
c. se simt extrem de implicati in
achizitia respectiva si vad diferente
semnificative intre marci
b. cand exista un grad ridicat de
implicare datorat faptului ca
achizitia este costisitoare, nu are
loc frecvent, este riscanta si atunci
cand clientul nu sesizeaza
diferentele prea mari intre marci.
d. cand exista diferente semnificative
intre marci si grad scazut de
implicare
ANS: D
29. Consumatorii se angajeaza intr-un comportament de cumparare uzual spre atunci cand:
a. cand exista un grad scazut de
implicare al cumparatorului in
serviciul primit si diferente minore
intre servicii (marci)
c. se simt extrem de implicati in
achizitia respectiva si vad diferente
semnificative intre marci
b. cand exista un grad ridicat de
implicare datorat faptului ca
achizitia este costisitoare, nu are
loc frecvent, este riscanta si atunci
cand clientul nu sesizeaza
diferentele prea mari intre marci.
d. cand exista diferente semnificative
intre marci si grad scazut de
implicare
ANS: A
30. Consumatorul acorda importanta si incredere mai mare informatiilor provenind din:
a. surse personale,
b. ziar, reclama
ANS: A
31. Decizia de necumparare a serviciilor, pune in evidenta discrepanta dintre:
a. nivelul dorit si cel perceput de
consumator in urma procesului de
evaluare.
c. nivelul dorit si cel perceput de
consumator in urma procesului de
evaluare, diferente notabile intre
serviciul efectiv livrat si cel
perceput de consummator
b. diferente notabile intre serviciul
efectiv livrat si cel perceput de
consummator
d. nicio varianta
ANS: A
32. Diferentierea cea mai pronuntata a serviciilor financiar-bancare fata d alte servicii se
obtine:
a. printr-o calitate inalta a serviciilor
prestate
c. prin marketingul extern performant
b. printr-un personal foarte bine
pregatit
d. printr-o salarizare mare
ANS: A
33. Din punct de vedere economic se remarca costul mai ridicat al transportului feroviar in
comparatie cu cel :
.afl.u fluvial, maritim, prin conducte
b. b. .auto si aerian
ANS: A
34. Din punct de vedere economic se remarca costul mai scazut al transportului feroviar in
comparatie cu cel:
a. fluvial, maritim si prin conducte
b. auto si aerian
ANS: B
35. Distribu
ia exclusiv in turism implic:
a. selec
ionarea unui numr limitat de
agen
i (intermediari) distribuitori, in
acest caz, firma turistic poate
controla mai bine segmentele de
pia
 crora li se adreseaz
produsele sale, realizând i un cost
mai sczut al distribu
iei
c. organizarea i utilizarea unui
numr mai mare de unit
i de
distribu
ie, care asigur vânzarea
produsului turistic al unui ofertant.
b. utilizarea re
elei de distribu
ie a
unui singur intermediar pe o
anumit pia
 sau arie geografic
ANS: B
36. Distribu
ia in sport vizeaz:
a. amplasamentul c. toate
b. specificul amenajrilor (instala
ii
sportive, aparatur, biletele i
transmisiile
ANS: C
37. Distribu
ia intensiv in turism presupune:
a. selec
ionarea unui numr limitat de
agen
i (intermediari) distribuitori, in
acest caz, firma turistic poate
controla mai bine segmentele de
pia
 crora li se adreseaz
produsele sale, realizând i un cost
mai sczut al distribu
iei
c. organizarea i utilizarea unui
numr mai mare de unit
i de
distribu
ie, care asigur vânzarea
produsului turistic al unui ofertant.
b. utilizarea re
elei de distribu
ie a
unui singur intermediar pe o
anumit pia
 sau arie geografic
ANS: C
38. Distribu
ia selectiv in turism presupune:
a. selec
ionarea unui numr limitat de
agen
i (intermediari) distribuitori, in
acest caz, firma turistic poate
controla mai bine segmentele de
pia
 crora li se adreseaz
produsele sale, realizând i un cost
mai sczut al distribu
iei
c. presupune organizarea i utilizarea
unui numr mai mare de unit
i de
distribu
ie, care asigur vânzarea
produsului turistic al unui ofertant.
b. implic utilizarea re
elei de
distribu
ie a unui singur intermediar
pe o anumit pia
 sau arie
geografic
ANS: A
39. Elementele acorporale (nemateriale) sunt reprezentate de ansamblul serviciilor puse la
dispozi
ia turitilor de ctre prestatorul de servicii turistice, i se refer, mai ales, la:
a. elementele psihologice, respectiv
ambian
a, confortul, peisajele
naturale
c. zone, regiuni sau
ri
b. patrimoniul de resurse naturale,
culturale, istorice, artistice etc.
specifice unei sta
iuni,
ANS: A
40. Elementul care d valoare unei opere culturale:
a. comportamentul consumatorului
c. cererea ei
b. calitatea crea
iei respective
ANS: B
41. Elementele corporale (materiale) alctuiesc, de fapt, suportul material al activit
ii
turistice i au în vedere, în principal
a. servicii de transport,
telecomunica
ii, de cazare,
alimenta
ie i tratament, servicii de
ghizi
c. patrimoniul de resurse naturale,
culturale, istorice, artistice etc.
specifice unei sta
iuni, zone,
regiuni sau
ri
b. elementele psihologice, respectiv
ambian
a, confortul, peisajele
naturale
ANS: C
42. Este considerat a fi .... orice persoan care traverseaz o tar, chiar dac ramâne mai
mult de 24 ore, cu conditia ca toate opririle s fie de scurt durat si s aibe alte motive
decât turistice.
a. turist
c. calator in tranzit
b. excursionist
ANS: C
43. Exista doi factori care pot sa intervina intre intentia de cumparare si decizia de
cumparare:
a. atitudinea celorlalti si factorii
conjuncturali neprevazuti
b. comportamentul de cumparare
orientat spre varietate si
comportamentul de cumparare
orientat spre reducerea disonantei
ANS: A
44. Factorii care influen
eaz comportamentul consumatorului de servicii sportive, în
general, sunt lega
i de :
a. tehnologie c. mediu si de individ
b. legislatia tarii
ANS: C
45. Factorii personali care influenteaza comportamentul in consum sunt:
a. grupurile de referinta, familia,
rolurile sociale si statutul social
c. varsta si etape din viata, ocupatia,
situatia materiala, stilul (modul) de
viata, personalitatea si conceptia
despre sine.
b. cultura, subcultura (subsistemul
cultural) si clasa sociala
d. motivatia, perceptia, invatarea,
propriile convingeri si atitudini.
ANS: C
46. Factorii care influenteaza oferta de servicii sunt:
a. infrastructura si masurile adoptate
de stat
c. importul si exportul de servicii de
transport
b. productia de mijloace de transort
d. toate
ANS: D
47. Factorii psihologici: care influenteaza comportamentul consumatorului de servicii
financiar-bancare sunt:
a. motivatie, perceptie,
învatare,conceptii si atitudini.
c. influentele exercitate de grupul de
referinta,familie, statut social în
alegerea serviciilor
b. varsta, ocupatia, situatia materiala,
stilul de viata, personalitatea
asupra comportamentului de
achizitie a serviciilor bancare.
ANS: A
48. Faptul ca serviciul nu este platit, de regula, decat dupa furnizarea si consumarea lui,
ofera consumatorului un grad considerabil de
sai.g siguranta
b. risc
ANS: A
49. Formele de vanzare practicate (bilete unice, dus-intors, abonamente, locuri rezervate,
posibilitati de intrerupere a calatoriei) sunt elemente ale
a. produsului
b. distributiei
ANS: B
50. Gama sortimentala a serviciilor financiar-bancare, comparativ cu alte servicii, este
a. mult mai redusa si practic
standardizata.
c. la fel ca a altor prosuse si servicii
b. mult mai larga si standardizata
ANS: A
51. Gradul de noutate al serviciilor educationale prestate se refera la:
a. noutatea specializarilor,
c. a bazei tehnico- materiale, a unor
servicii sociale
b. a planurilor de invatamant,
d. toate variantele
ANS: D
52. Grupa prestatiilor social-culturale in marketingul educational este formata din:
a. servicii de cazare,
c. petrecere a timpului liber
b. masa,
d. toate variantele
ANS: D
53. Grupa prestatiilor suplimentare inmarketingul serviciilor este formata din:
a. servicii de cazare,
c. petrecere a timpului liber
b. masa d. nicio varianta
ANS: D
54. Grupa serviciilor de baza, denumite servicii de invatamant sunt:
a. servicii educationale (de
invatamant )
c. servicii social - culturale.
b. servicii suplimentare
d. toate variantele
ANS: D
55. Imaginea bancii rezulta din:
a. imaginea interna (cultura bancii);
c. imaginea sociala (rolul bancii in
societate).
b. imaginea de marca (se refera la
notorietate, pozitia fata de
concurenta);
d. toate variantele
ANS: D
56. In cadrul deciziei de cumparare Decidentul este :
a. persoana care vine prima cu
sugestia de cumparare a
serviciului.
c. persoana care hotaraste in
legatura cu oricare dintre
componentele deciziei de
cumparare
b. persoana a carei opinie sau
recomandare influenteaza decizia
alteia
ANS: C
57. In cadrul deciziei de cumparare Influentatorul este:
a. persoana care vine prima cu
sugestia de cumparare a
serviciului.
c. persoana care hotaraste in
legatura cu oricare dintre
componentele deciziei de
cumparare (daca sa cumpere sau
nu, ce sa cumpere, cum sa se
cumpere sau de unde sa se
cumpere).
b. persoana a carei opinie sau
recomandare influenteaza decizia
alteia
ANS: B
58. In cadrul deciziei de cumparare Initiatorul este :
a. persoana care vine prima cu
sugestia de cumparare a
serviciului.
c. persoana care hotaraste in
legatura cu oricare dintre
componentele deciziei de
cumparare (daca sa cumpere sau
nu, ce sa cumpere, cum sa se
cumpere sau de unde sa se
cumpere).
b. persoana a carei opinie sau
recomandare influenteaza decizia
alteia
ANS: A
59. In cadrul manifestrilor sportive participarea spectatorului (client) este
a. mai mare dect în alte servicii
b. mai mica
ANS: A
60. In cadrul serviciilor de invatamant distributia se adreseaza, in primul rand,
a. agentilor de piata , beneficiari ai “
produsului “
c. toate variantele
b. segmentului de piata
“elevi,studenti”
ANS: C
61. In cazul pietei bancare, oferta este alcatuita din urmatoarele prestatii:
a. depozite, imprumuturi, plati,
incasari si garantii;
c. plasamente in investitii si titluri de
valoare
b. asigurari de credite, reasigurari,
ANS: A
62. In compunerea si organizarea transporturilor intra elemente de ordin tehnic:
a. drumul c. forta de munca a mijlocului de
transport
b. mijlocul de transport d. toate
ANS: D
63. In domeniul serviciilor, oamenii sunt brand-ul, fiecare angajat reprezentand:
a. imaginea serviciului
b. .imaginea companiei
ANS: B
64. In educatie se pune accent pe
a. informarea continu
c. servicii institutionale
b. bunuri educationale
ANS: A
65. In general, plata serviciului se face:
a. inaintea prestatiei
b. dupa prestatie
ANS: B
66. In privinta agentilor economici beneficiari de absolventi, gama de prestatii vizeaza:
a. numarul specializarilor existente in
cadrul instituiei
b. gradul de specializare al
absolventilor
ANS: B
67. In stabilirea nivelului de pret pentru serviciile culturale se tine seama de:
a. noutatea produsului,
c. de cerintele clientelei,
b. de imaginea lui,
d. toate variantele
ANS: D
68. In transporturile de utilitate publica intra:
a. caile ferate, fluviale si maritime,
rutiere, transportul aerian si
transportul de calatori.
b. transportul corespondentei, faxul,
transmisiunile telefonice
ANS: A
69. În turism, cea care st la baza politicii de produs, fiind plasat într-o pozi
ie dominant
în raport cu celelalte elemente ale produsului este:
a. Creterea productivit
ii
c. Calitatea
b. Diferen
ierea serviciilor
ANS: C
70. Indicatorii calitatii ce pot fi folositi in cultura sunt:
a. cererea ce poate contribui la
notorietatea sau celebritatea
serviciilor
c. aprecierea pozitiva a criticii de
specialitate
b. longevitatea prestatiilor
d. toate variantele
ANS: D
71. Institutia financiara utilizeaza ca instrumente cheie ale politicii sale
a. dobanda si calitatea serviciilor
prestate
c. stilul de management adoptat în
cadrul firmei
b. adaugarea unor noi servicii la cele
existente
d. nicio varianta
ANS: A
72. Intr-o biblioteca publica imprumutul de publicatii este:
a. serviciu de baza
c. serviciu suplimentar
b. serviciu auxliar
ANS: A
73. Intr-o companie de servicii cine creeaza valoarea?
a. produsul c. mediul de lucru
b. personalul d. toate variantele
ANS: B
74. Majoritatea specialistilor aprecieaza ca, in domeniul financiar, locul central in cadrul
politicii promotionale il detine:
a. promovarea personala
c. relatiile publice
b. publicitatea
ANS: A
75. Managementul resurselor umane este un proces care const în :
a. asigurarea si dezvoltarea
resurselor umane
c. nicio varianta
b. motivarea si men
inerea resurselor
umane
d. asigurarea si dezvoltarea
resurselor umane, motivarea si
men
inerea resurselor umane
ANS: A
76. Manifestarea cultural apare ca:
a. intermediar
c.
inta a informa
iilor transmise
b. furnizor
ANS: A
77. Marile proiecte inginereti, consultan
 managerial pe termen lung i serviciile de
management al proiectelor fac parte din categoria:
a. serviciilor adaptate la comand
b. Servicii profesionale independente
de localizare
ANS: A
78. Marketing sportiv practicat la nivelul comitetelor olimpice este
a. la nivel macro,
b. la nivel micro.
ANS: A
79. Marketing sportiv practicat la nivelul unor asociatii sportive este
a. la nivel macro
b. la nivel micro
ANS: B
80. Marketingul care confer posibilitatea de a se folosi pia
a sportului dar i imaginea
acestuia pentru promovarea de produse/servicii se numeste:
a. marketingul în sport,
b. marketingul prin sport
ANS: B
81. Mediul demografic influen
eaz
a. mai pu
in pia
a educa
ional
c. nu influenteaza
b. mai mult
ANS: A
82. Marketingul educa
ional are unele func
ii.Care sunt?
a. investigarea pie
ei, a consumului
de educa
ie i a mediului;
c. dimensionarea serviciilor
educa
ionale în consens cu
nevoile, preferin
ele, gusturile,
ateptrile, exigen
ele calitative ale
consumatorilor, dar i cu
dezideratele politicii educa
ionale;
b. adaptarea politicilor de marketing
la cerin
ele mediului;
d. toate variantele
ANS: A
83. Mediul extern, are în turism aceeai semnifica
ie, ca i în cazul bunurilor, fiind definit de
totalitatea factorilor externi firmei, care ac
ioneaz asupra acestuia, afectându-i
activitatea i rezultatele. În func
ie de modul în care ac
ioneaz asupra firmei de turism,
aceti factori pot fi inclui în dou mari grupe
a. factorii umani si factorii materiali ai
firmei
b. micromediul i macromediul
întreprinderii (firmei) de turism.
ANS: B
84. Mediul economic este poate componenta principal macro-mediului firmei turistice.
Elementele mediului economic sunt
a. pre
urile i tarifele
c. legile de protec
ie a consumatorilor
b. mrimea i structura popula
iei
d. valorile culturale fundamentale ale
societ
i
ANS: A
85. Marketingul turistic este:
a. Acea politic promovat de o
întreprindere turistic care prin
cercetarea permanent a conditiilor
pietei, atât prezente cât si de
perspectiv, urmareste s
determine adaptarea continu a
ofertei proprii la aceste conditii în
vederea satisfacerii optionale a
cerintelor si realizrii pe aceast
baz a unei activitti economice
rentabile.
c. Ambele variante sunt corecte
b. Strategia organizatorilor de turism
si a prestatorilor de servicii turistice
în conditiile existente pe piata
cumprtorului, arta de a descoperi
noi clienti, de a ptrunde pe noi
piete sau segmente de piat, de a
mentine si cultiva piete traditionale.
ANS: C
86. Mediul natural influen
eaz
a. mai pu
in pia
a educa
ional
c. nu influenteaza
b. mai mult
ANS: A
87. Modelul Fishbein arata ca:
a. atitudinea subiectului fata de un
obiect reprezinta intensitatea si
directia efectului atitudinal indus de
obiect.
b. atitudinile pot fi prevazute prin
analiza convingerilor si evaluarilor.
ANS: B
88. Modelul Rosenberg arata ca:
a. atitudinea subiectului fata de un
obiect reprezinta intensitatea si
directia efectului atitudinal indus de
obiect.
b. atitudinile pot fi prevazute prin
analiza convingerilor si evaluarilor.
ANS: A
89. Motivatia unui anumit comportament in momentul exprimarii cererii educationale se
formeaza:
a. in decursul a mai multi ani
b. instantaneu
ANS: A
90. Motivatia unui anumit comportament in momentul exprimarii cererii educationale se
formeaza:
a. in decursul a mai multi ani
b. instantaneu
ANS: A
91. Nevoia de transport face parte din randul nevoilor.
a. primare b. secundare
ANS: A
92. Numarul intermediarilor diferentiaza alternativele strategice astfel:
a. distributie directa ,
c. mixta
b. prin intermediari
d. toate variantele
ANS: D
93. Obiectivele de ansamblu ale întreprinderii din planul de marketing pot fi clasificate în
obiective.
a. cantitative c. toate
b. calitative
ANS: C
94. Obiectul activitatii de transport il constituie:
a. deplasarea in spatiu informatiilor
c. toate variantele
b. deplasarea in spatiu a calatorilor si
marfurilor.
ANS: B
95. Oferta societatilor de asigurare este constituita din:
a. emitere de obligatiuni;investitii si
plasamente; evaluari
c. intermedieri de titluri de valoare
(actiuni si obligatiuni);
b. asigurari de bunuri si
servicii,asigurari de persoane,
ANS: B
96. Pentru majoritatea prestatiilor, cererea de servicii este o cerere curenta, avand
character:
a. permanent
c. anual
b. sezonier
ANS: A
97. Pentru serviciile internationale care necesita un grad scazut de contact, se poate
recurge la
a. standardizare b. adaptare
ANS: A
98. Personalul intr-o firma de servicii reprezinta:
sae. rviciul
c. vanzatorul
b. compania d. toate variantele
ANS: D
99. Piata potentiala care face obiectul
a. marketingului extern,
c. marketingului interactiv
b. marketingului intern
ANS: A
100. Politica de maketing educa
ional trebuie elaborat prin studierea
a. motiva
iilor i a reprezentrilor
simbolice ale consumatorilor
c. ofertei editurilor
b. prin definirea op
iunilor
fundamentale ale grupurilor i
indivizilor
d. toate variantele
ANS: D
101. Piata turistic este reprezentat de:
a. totalitatea tranzactiilor al cror
obiect îl constituie produsele
turistice privite în conexiune cu
relatiile pe care le genereaz si
spatiul geografic si chiar
timpul în care se desfsoar.
c. toate definitiile sunt corecte
b. sfera de confruntare dintre oferta
turistic, materializat în productia
specific si cererea turistic ca
expresie a dorintelor clientilor.
ANS: C
102. Posesorii fortei de munca sunt:
a. produsul creat si livrat pietei
b. produse partiale
ANS: A
103. Pretul transportului este in functie de:
a. distanta parcursa,
c. de consumul specific al acestuia,
b. de tipul autovehiculului utilizat
d. toate
ANS: D
104. Prin materializarea serviciilor într-un produs, accesul pe pie
e strine se poate dovedi
mai uor. Aceast solu
ie este deosebit de atractiv atunci când barierele vamale la
servicii sunt
a. mai mici decât cele pentru comer
ul
cu mrfuri
b. mai mari decât cele pentru
comer
ul cu mrfuri
ANS: B
105. Principalele componente ale macromediului întreprinderii de turism sunt:
a. clien
ii, concuren
ii, furnizorii,
prestatorii de servicii, institu
iile
financiar-bancare
b. mediul economic, demografic,
social, cultural, politic, legislativinstitu

ional, natural
ANS: B
106. Principalele componente ale micromediului întreprinderii de turism sunt:
a. clien
ii, concuren
ii, furnizorii,
prestatorii de servicii, institu
iile
financiar-bancare
b. mediul economic, demografic,
social, cultural, politic, legislativinstitu

ional, natural
ANS: A
107. Principalele elemente ale mediului intern firmei de turism sunt
a. terenul, cldirile, echipa-mentul,
c. terenul, cldirile, echipa-mentul,
tehnologiile, personalul i resursele
financiare
b. tehnologiile, personalul i resursele
financiare
ANS: C
108. Printre necesitatile care se afla la baza achizitionarii produselor/serviciilor
bancare se înscriu:
a. siguranta valorii depuse
c. finantarea unor masuri de
prevenire a pagubelor,
b. locul prestatiei
ANS: A
109. Procesul comportamentului efectiv reprezinta decizia adoptata de comparator:
a. de cumparare, de necumparare,
c. de cumparare, de necumparare,
amanare a cumparaturii, inlocuirea
serviciului
b. amanare a cumparaturii, inlocuirea
serviciului
ANS: C
110. Procesul de formare si manifestare a atitudinilor sau “evaluarea variantelor “se
carcterizeaza prin
a. afectivitate, cunoastere si
deprinderi native,
c. afectivitate, cunoastere si
deprinderi native, obiceiuri, motive,
experienta dobandita in urma
consumului
b. obiceiuri, motive, experienta
dobandita in urma consumului
ANS: C
111. Produse educationale promise sunt constituite in principal din:
a. servicii educationale (de
invatamant )
c. servicii social - culturale.
b. servicii suplimentare
d. toate variantele
ANS: D
112. Produsele se diferentiaza din punct de vedere al costurilor , prin :
a. durata studiilor,
c. marimea formatiilor de studii
b. forma de invatamant,
d. toate variantele
ANS: D
113. Proiectarea produsului in marketingul educational se realizeaza pe baza unei
“tehnologii” in cadrul careia elementele esentiale sunt urmatoarele:
a. definirea profilului si a
specializarilor,
c. a modalitatilor de desfasurare a
activitatilor didactice si de
sustinere a examenelor.
b. stabilirea continutului planului de
invatamant si elaborarea
programelor analitice,
d. toate variantele
ANS: D
114. Proiectele ingineresti, consultanta de management si turismul
a. a. necesita un grad inalt de contact
intre client si prestator
b. nu au un grad inalt de contact
ANS: A
115. Promovarea la locul vanzarii se utilizeaza de catre firmele de transport
a. calatori b. marfuri
ANS: A
116. Promovarea serviciilor financiar-bancare pt. întreprinderile mici se poate realiza prin
canale de mediatizare cum sunt:
a. radioul,
c. presa
b. televiziunea,
d. toate variantele
ANS: D
117. Recunoasterea problemei sau a nevoii nesatisfacute este etapa:
a. Perceptia nevoii.
d. Procesul comportamentului
manifestat (efectiv).
b. Procesul de informare-invatare.
e. Comporamentul post-cumparare
c. Procesul de formare si manifestare
a atitudinilor (evaluarea
variantelor).
ANS: A
118. Reteaua de unitati de vânzare a prestatiei, situata în incinta cladirilor proprietate sau
închiriate ale transportatorilor (agentii, case de bilete) sunt elemente ale
a. produsului b. distributiei
ANS: B
119. Romtrans si Navrom sunt intermediari in transportul de :
a. calatori b. marfuri
ANS: B
120. Servicii care creeaza ele insele cultura sunt
a. teatrul TV, productia de film,
spectacole muzicale.
b. servicii editoriale, servicii de lectura
publica, servicii muzeistice
ANS: A
121. Serviciile de marketing intra in categoria:
a. Servicii financiare
c. de afaceri
b. Servicii personale
ANS: C
122. Serviciile educa
ionale ce pot fi oferite într-o institu
ie colar sunt:
a. cursuri, seminarii , conferin
e
activit
i extracolare
c. toate variantele
b. sesiuni de comunicri stiintifice,
spectacole , activit
i culturale în
biblioteci ;
ANS: C
123. Serviciile educationale fac parte si din grupa celor pentru care contactul prestator -
client asigura
a. o personalizare inalta,
c. nu asigura nicio personalizare
b. personalizare mica
ANS: B
124. Serviciile educationale ofer informa
ii, cunotin
e, valori, simboluri, modele i idealuri
menite s satisfac o diversitate de nevoi umane ca:
a. nevoia de cunoatere i informare,
de ac
iune i participare,
c. nevoia de justi
ie, nevoia de
imaginar
b. de relevare a propriei identit
i, de
afirmare i prestigiu în societate,
d. toate variantele
ANS: D
125. Serviciile educationale se afla in grupa serviciilor intangibile care actioneaza
a. asupra mintii omului
c. pt. procesarea informatiilor
b. pt.procesarea bunurilor
ANS: A
126. Serviciile educa
ionale sunt activit
i prestate în beneficiul
a. consumatorilor de servicii
c. consumatorilor potentiali
b. consumatorilor de educa
ie
ANS: B
127. Serviciile internationale care necesita un grad scazut de contact intre client si prestator
a. nu sunt sensibile la specificul
cultural, deci costurile de marketing
sunt mai mici
b. sunt sunt sensibile la specificul
cultural, deci costurile de marketing
sunt mai mari
ANS: A
128. Sfera activittii de promovare in turism cuprinde instrumente variate:
a. publicitatea prin mass-media,
c. diferentierea produselor;
b. tariful sczut;
ANS: A
129. Starea social poate determina
a. apetitul fa
 de educa
ie
c. dezinteresul fa
 de educa
ie
b. dezinteresul fa
 de educa
ie
d. apetitul fa
 de educa
ie,
dezinteresul fa
 de educa
ie
ANS: D
130. Strategiile de produs educational privind dimensiunile gamei vizeaza:
a. agentii economici beneficiari ai
absolventilor
c. nicio varianta
b. candidatii la obtinerea unui loc in
cadrul institutiei respective
d. toate variantele
ANS: D
131. Tarifele sportive sunt diferen
iate în func
ie de:
a. pozi
ia locului în sala de spectacol
c. de notorietatea sportivilor si gradul
de atractivitate a "jocurilor"
b. perioada din zi, saptamân sau an
în care are loc reprezenta
ia
d. toate
ANS: D
132. Transporturile se pot clasifica din punctul de vedere al obiectului transportului:
tar.a t transport de calatori si
transport de marfuri.
fbe.r feroviare, rutiere, navale, aeriene,
ANS: A
133. Transporturile se pot clasifica dupa mijloacele intrebuintate in:
raa. nsport de calatori si transport de
marfuri.
b. feroviare, rutiere, navale, aeriene,
ANS: B
134. Variantele strategice ale politicii financiar-bancare ,de baza, sunt:
a. orientarea dupa costuri, dupa
concurenta si dupa cerere.
c. toate variantele
b. dobanda,comision,prima, tarif
ANS: A

TRUE/FALSE (89 intrebari)
1. Agen
ia de voiaj realizeaza distribu
ia direct, de tipul P-C, deci fr intermediari
ANS: F
2. Amplasarea retelei de unitati financiar-bancare caracterizeaza dimensiunea geografica
a pietei
ANS: T
3. Biroul executiv este unitatea structural de baza a facult
ii, care reunete cadre
didactice i cercettori tiin
ifici de la discipline înrudite i care realizeaz activit
i de
înv
mânt i de cercetare tiin
ific.
ANS: F
4. Cei ce iubesc sportul în general urmrind activit
ile sportive (“live” sau prin massmedia)
dar care nu practic exerci
iul fizic sunt consumatori de sport.
ANS: T
5. Cele dou categorii principale de clien
i ai serviciilor culturale sunt publicul spectator i
sponsorul
ANS: T
6. Cererea in transporturi prezinta un grad de elasticitate ridicat
ANS: F
7. Cererea pentru servicii de transport prezinta un grad de elasticitate scazut
ANS: T
8. Cererea turistica are un grad înalt de mobilitate, rezultat al caracterului rigid al ofertei,
ce impune satisfacerea nevoii prin migrarea turistului pân în zona de existen
 a
produsului turistic
ANS: T
9. Clientii bancari de marime mijlocie (respectiv întreprinderile mijlocii)
apeleaza mai frecvent la serviciile bancare, au mai multe nevoi financiare decât
întreprinzatorii afacerilor mici si, prin urmare, vor solicita o gama mai complexa de
servicii.
ANS: T
10. Companiile aeriene se implica in comercializarea vacan
elor turistice?
ANS: T
11. Comportamentul consumatorului este dinamic, in continua schimbare si evolutie
ANS: T
12. Comportamentul de consum apare dupa decizia de cumparare , serviciul fiind consumat
dupa prestatia acestuia.
ANS: F
13. Comportamentul de consum se defineste ca totalitatea actelor, atitudinilor si deciziilor
cumparatorului, privind utilizarea unei parti din veniturile sale pentru cumpararea de
servicii
ANS: F
14. Comportamentul de cumparare se defineste ca totalitatea actelor, atitudinilor si
deciziilor cumparatorului, privind utilizarea unei parti din veniturile sale pentru
cumpararea de servicii
ANS: T
15. Comportamentul de cumparare al unui consumator este influentat de factori culturali,
sociali, personali si psihologici. Factorii personali sunt cei care exercita cea mai ampla
si mai profunda influenta.
ANS: F
16. Comportamentul post – consum de servicii educationale se apreciaz prin estimarea
indicelui de nesatisfac
ie.
ANS: F
17. Conform Clasificrii Interna
ionale Industriale Standard (International Standard
Industrial Classification – ISIC), serviciile cuprind serviciile guvernamentale.
ANS: T
18. Confortul este un element general al produsului in transporturi
ANS: F
19. Crearea de noi servicii financiare apeleaza la modificarea serviciilor existente, metoda
ce presupune aparitia de noi produse prin perfectionarea celor existente, care sunt
astfel inlocuite.
ANS: T
20. De calitatea op
iunilor for
elor politice dominante depinde statutul institu
iei
educa
ionale.
ANS: T
21. De obicei, comportamentul de consum este dobandit, adica invatat.
ANS: T
22. Deciziile manageriale din domeniul resurselor umane trebuie adaptate intotdeauna
personalitatii si trasaturilor clientilor.
ANS: F
23. Difuzorii de produse educa
ionale sunt clien
i prefera
i ai serviciilor educationale
ANS: T
24. Durata transportului" este componenta a produsului in transporturi
ANS: T
25. Elaborarea strategiilor in domeniul resurselor umane se face in concordanta cu nevoile
organziatiei si cu nevoile clientilor sai.
ANS: F
26. Etapele procesului decizional in comportamentul consumatorului sunt:
1Perceptia nevoii.
2Procesul de formare si manifestare a atitudinilor (evaluarea variantelor).
3Procesul de informare-invatare.
4Procesul comportamentului manifestat (efectiv).
5Comporamentul post-cumparare
ANS: F
27. Evaluarea calitatii serviciilor culturale se face numai de catre consumatori si numai
inainte de realizarea prestatiilor
ANS: F
28. Excursionistul este acea persoan care cltoreste pentru plcerea proprie, pentru o
durat mai mic de 24 ore într-o alt tar decât cea în care îsi are resedinta si care nu
exercit nici o activitate lucrativ în acea tar.
ANS: T
29. Executia produsului cuprinde totalitatea activitatilor prin care planul de invatamant
prinde viata, activitatile care alcatuiesc continutul propiu zis al serviciilor prestate. In
prctica, aceasta faza de realizare a produsului este cunoscuta sub denumirea de
desfasurare a procesului de elaborare a programelor analitice
ANS: F
30. Factorii demografici - ce implic o diferen
iere în func
ie de vârst, sex, venit, etnie,
educa
ie, profesie i loc geografic de reziden
. vizeaz acei factori care influen
eaz
stilul de via
 al consumatorului.
ANS: F
31. Factorii demografici - vizeaz acei factori care influen
eaz stilul de via
 al
consumatorului
ANS: F
32. Fenomenul de îmbtrânire a popula
iei produce modificri sensibile ale consumurilor
turistice, ale pie
ei turistice
ANS: T
33. Formarea unor echipe de lucru potrivit princiilor de munca in grup duce la necomunicare
intre ele si la impartirea de responsabilitati
ANS: F
34. "Harta de nepozitionare" , conceputa ca un sistem de axe si coordonate indica modul
cum percep consumatorii calitatile unei prestatii.
ANS: F
35. În cadrul sportului de performan
 avem de-a face cu persoane ce îi declar
apartenen
a la un club, asocia
ie sportiv, orice alt tip de organiza
ie ce are ca obiect de
activitate sportul sau la o ramur sportiv, unde practic exerci
ii fizice cel pu
in o dat
pe sptmân.
ANS: F
36. În ceea ce privete o serie de pachete de produse turistice, trebuie avute în vedere, mai
ales urmtoarele tendin
e:.creterea interesului pentru vacan
ele tematice – culturale,
sportive – mai ales în rândul clientelei fara experien
, exigente, care efectueaz mai
multe cltorii pe an;
ANS: F
37. In domeniul financiar-bancar, la nivelul managementului superior pot fi create
compartimente de marketing, servicii cu clientii, ori relatii preferentiale, care sunt incluse
in marketingul intern firmei.
ANS: T
38. În extrasezon promovarea turistic presupune utilizarea unor tehnici diverse i cu
intensitate scazuta fa
 de perioada de sezon
ANS: F
39. In noua societate informationala, capitalul uman inlocuieste capitalul financiar ca
resursa strategica
ANS: T
40. Infrastructura de transport face parte din oferta serviciilor de transport
ANS: T
41. Inovarea este varianta mai rar intalnita in domeniul serviciilor financiare,de creare de noi
servicii
ANS: T
42. Institutiile de invatamant nu presteaza si livreaza numai servicii de invatamant si isi
asuma si un rol de intermediere intre posesorii fortei de munca si beneficiarii acestora.
ANS: T
43. Marketingul interactiv firmei financir-bancare implica un proces de comunicare intre
unitatile de prestatie (filiale bancare) si managementul superior aflat la sediul central
unde se desfasoara numeroase alte activitati (invizibile) care prelungesc si intregesc
actul de prestatie.
ANS: F
44. Marketingul intern al firmelor financiar-bancare priveste doar livrarea produselor si
serviciilor bancare, la intalnirea prestatorului cu clientul avand loc o prestatie de servicii
care presupune ambianta, echipamente, personal de contact, client (produsul), un pret
(comisionul operatiunii), promovare la locul de prestatie si actiuni legate de livrarea
produselor
ANS: F
45. Marketingul intern al firmei implica un proces de comunicare intre unitatile de prestatie
(filiale bancare) si managementul superior aflat la sediul central unde se desfasoara
numeroase alte activitati (invizibile) care prelungesc si intregesc actul de prestatie.
ANS: T
46. Mediul cultural constituit din anasamblul valorilor, normelor, credin
elor, tradi
iilor nu
este foarte important atunci când se vorbete de marketing educa
ional.
ANS: F
47. Mediul legal-institu
ional cuprinde ansamblul reglementrilor care creeaz cadrul juridic
pentru activitatea serviciilor educa
ionale - legi, norme, recomandri, conven
ii, ordine
etc. Claritatea mediului institu
ional nu asigur circuintul normal al valorilor
educa
ionale.
ANS: F
48. Navlul reprezinta pretul transportului marfurilor cu aeronave tramp si este datorat
armatorului de catre navlositor pentru serviciul de care acesta a beneficiat.
ANS: F
49. Nevoia de transport de calatori este dependenta de productie.
ANS: F
50. Nevoia de transport de marfuri este larga si anonima
ANS: F
51. Nivelul calitativ al serviciilor educationale diferentiaza strategiile in categoriile
cunoscute:
- adaptare calitativa,
- mentinerea calitatii
- si diferentiere calitativa.
Aceste strategii privesc cu precadere segmentul de piata agenti economici.
ANS: F
52. O politica atent definita in recrutarea, selectia si angajarea personalului se poate face
pe principiul vest – european ce admite mobilitatea personalului, ceea ce poate afecta
imaginea companiei implicand o perceptie mai ridicata a variabilitatii serviciilor
ANS: T
53. Obiectivele operationale ale strategiei de personal, de natura tactica si administrativa,
au in vedere activitatile vizind conducerea zilnica a grupurilor de munca.
ANS: T
54. Obiectivele strategice, pe termen lung, au in vedere organizarea si planificarea
resurselor umane.
ANS: T
55. Obiectivul principal al strategiei resurselor umane este acela de a furniza pricepere si
experienta in acest domeniu
ANS: T
56. Oferta turistic este constituit din urmtoarele patru elemente:
- poten
ialul turistic (natural i antropic), situat într-un anu-mit spa
iu geografic,
dependent deci de teritoriu, cu o anumit structur, valoare i capacitate, acest poten
ial
având un rol determinant în dezvoltarea turismului;
- baza material specific – de cazare, alimenta
ie, agrement etc. – i infrastructura
general, o asemenea component fiind cea care permite exploatarea poten
ialului;
- for
a de munc, ce determin valoarea produc
iei;
- serviciile (sectorul ter
iar), forma sub care se exteriorizeaz de fapt produsele
turistice.
ANS: T
57. Oferta turistic este rigid, neelastic în timp si spatiu.
ANS: T
58. Organismele publice, organiza
iile neguvernamentale, mediile de informare în mas -
reprezint un partener al serviciilor educa
ionale.
ANS: T
59. Pe baza factorilor psihografici se poate prognoza poten
ialul total al pie
ei
ANS: F
60. Pentru piata întreprinderilor mici, bancile ofera în general servicii mai simple,
comparativ cu serviciile complicate pe care le cer organizatiile mari.
ANS: T
61. Piata întreprinderilor mari constituie cel mai complex segment de piata pentru institutiile
bancare deoarece clientii din acest domeniu solicita servicii adecvate nevoile lor si,
totodata, solutii eficiente la problemele cu care se confrunta
în activitatea lor.
ANS: T
62. Piata întreprinderilor mici constituie cel mai complex segment de piata pentru institutiile
bancare deoarece clientii din acest domeniu solicita servicii adecvate nevoile lor si,
totodata, solutii eficiente la problemele cu care se confrunta în activitatea lor.
ANS: F
63. Piata întreprinderilor mijlocii constituie cel mai complex segment de piata pentru
institutiile bancare deoarece clientii din acest domeniu solicita servicii adecvate nevoile
lor si, totodata, solutii eficiente la problemele cu care se confrunta în activitatea lor.
ANS: F
64. Planul de resurse umane este creat în acord cu planul de marketing al organiza
iei.
ANS: F
65. Prin canale de distributie in turism se întelege lantul de întreprinderi turistice
independente prin care produsul turistic ajunge la cumprtorul final (turist) prin
procesul de vânzare cumparare.
ANS: T
66. Produsele par
iale (unitare) turistice sunt reprezentate de facilit
ile fizice (ambian
,
echipamente), personalul de contact i clientul partici-pant la realizarea acesteia
ANS: T
67. Programul de marketing reprezint o sintez a auditului de marketing care con
ine
informa
iile cele mai importante pentru întreprindere, constituite sub forma punctelor
tari, punctelor slabe, oportunit
ilor i amenin
rilor.
ANS: F
68. Resursele umane sunt primele resurse strategice ale unei organizatii
ANS: T
69. Serviciile pot fi testate
ANS: F
70. Serviciile pot fi necomerciale?
ANS: T
71. Sponsorizarea permite scoaterea produsului din domeniul iluziei publicitare i plasarea
sa în realitate
ANS: T
72. Standardizarea si adaptarea pot fi realizate simultan in cazul serviciilor?
ANS: T
73. Strategia de personal orientata valoric arata ca posibilitatile de asigurare cu resursele
umane influenteaza semnificativ strategia firmei, functia de personal contribuind
semnificativ la stabilirea obiectivelor firmei si la realizarea acestora.
ANS: F
74. Strategia de personal orientata valoric: se bazeaza pe respectarea intereselor si
aspiratiilor personalului in paralel cu utilizarea corespunzatoare a potentialului acestuia
ANS: T
75. Strategiile de produs turistic trebuie stabilite i diferen
iate, avându-se în vedere
caracterul nesezonier al cererii turistice
ANS: F
76. Strategiile utilizrii personalului presupun activit
i ca asigurarea suportului necesar
tehnologic
ANS: T
77. Succesul unei organizatii, gradul de competitivitate al acesteia, pornesc de la premisa
ca bunul cel mai de pret al organizatiei sunt clientii.
ANS: F
78. Tendin
ele generale ale pie
ei sportului sunt ctre sporturile individuale
ANS: F
79. Termenele de rambursare si mixul de marketing sunt cei mai importanti factori luati în
considerare atunci când se urmareste obtinerea unui credit.
ANS: F
80. Transportul informational, transportul de lichide si gaze prin conducte si alte activitati
asemanatoare pot forma obiectul contractului de transport
ANS: F
81. Transportul postal se integreaza in contractul de transport
ANS: F
82. Turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezult din deplasarea si sejurul
persoanelor în domiciliul lor, atâta timp cât sejurul si deplasarea nu sunt motivate printro
stabilire permanent si activitate lucrativ oarecare
ANS: F
83. Turismul este un un punct de interferen
 a mai multor sectoare, pentru c reunete un
ansamblu de bunuri i servicii i antreneaz poten
ialul natural, material i uman, având
implica
ii atât asupra dezvoltrii economice i sociale, cât i asupra rela
iilor
interna
ionale
ANS: T
84. Turistul, este considerat a fi orice persoan care traverseaz o tar, chiar dac ramâne
mai mult de 24 ore, cu conditia ca toate opririle s fie de scurt durat si s aibe alte
motive decât turistice.
ANS: F
85. Turistul este orice persoana care se deplaseaz pe o durat de cel putin 24 ore, într-o
alt tar diferit de cea în care se afl domiciliul su permanent
ANS: T
86. Turistul este orice persoana care se deplaseaz pe o durat de cel putin 24 ore, într-o
alt tar diferit de cea în care se afl domiciliul su permanent
ANS: T
87. Un individ cu o educatie precara are mai putina încredere în sistemul bancar
si în serviciile bancare, preferând sa detina o dovada materiala a existentei
banilor. Asemenea consumatori vor putea fi convinsi usor în ceea ce priveste utilitatea
apelarii la servicii bancare de genul cardurilor, cecurilor
ANS: F
88. Un individ cu o educatie superioara are mai putina încredere în sistemul bancar
si în serviciile bancare, preferând sa detina o dovada materiala a existentei
banilor.
ANS: F
89. Un sistem coerent si consecvent de motivare a personalului prin utilizarea unor
standarde de evaluare si recompensare prin care ei sa se implice in activitate poate
duce si la dorinta de neimplicare profesionala
ANS: F

smiley-funny - sa nu bagi degetul in gura......

Vezi mai multe din Farse pe 220.ro

smiley-funny - caterinca la asiatici

Vezi mai multe din Animale pe 220.ro

video funny - cand moartea bea o bere

video funny - cea mai tare spargere din toate timpurile

video funny - cum sa te lasi de fumat

video funny - caterinca la tv